noul indicator care arată lipsa de fier – ce schimbă ghidul ASH

Ghidurile ASH tocmai au schimbat totul!

În septembrie 2026, Societatea Americană de Hematologie (ASH) a introdus o serie de ajustări semnificative în protocoalele de diagnosticare a deficitului de fier, schimbând fundamental perspectiva asupra modului în care medicii interpretează rezultatele analizei feritinei. Aceste noi orientări nu se limitează la simpla actualizare a numerelor, ci abordează problema subiectivității interpretării valorilor de laborator, insistând pe necesitatea unei abordări clinice personalizate.

Știri de ultimă oră

Performanță de top pentru Spitalul din Buhuși la o gală națională!Inteligența artificială în stomatologie: medicul ia decizia finalăRiscul de COVID lung pentru persoanele cu boli reumatice autoimuneSpitalele pediatrice din Capitală sunt pline de copii bolnavi de viroze

Esența schimbării constă în ridicarea pragurilor de alarmă pentru identificarea stocajului insuficient de fier, recunoscând faptul că multe cazuri reale de deficiență puteau rămâne invizibile în fața standardelor anterioare.

Pentru adulți, noua limită superioară acceptată pentru a confirma un deficit de fier a fost stabilită la 30 ng/mL, o creștere substanțială față de vechiul criteriu de 15 ng/mL. Această dublare a pragului înseamnă că o valoare de 20 sau 25 ng/mL, care anterior era clasificată drept normală, intră acum în zona de suspiciune clinică.

Pentru categoriile de pacienți cu un risc crescut, cum ar fi femeile cu menstruații abundente sau gravidele care prezintă anemie, ghidul extinde intervalul de atenție până la 50 ng/mL.

În cazul copiilor cu vârsta cuprinsă între 9 luni și 4 ani, limita specifică este de 20 ng/mL. Aceste diferențieri subliniază faptul că nu există o valoare universală aplicabilă tuturor, ci o serie de repere adaptate vârstei, sexului și contextului fiziologic.

Stela Vudu, specialist endocrinolog, a atras atenția publicului larg asupra acestor modificări prin intermediul unei analize detaliate pe platforma de socializare Facebook. Ea a punctat că, prin menținerea vechilor standarde, sistemul medical a putut lăsa netratate numeroase persoane care suferau de lipsa de fier.

„Ghidurile Societății Americane de Hematologie tocmai au schimbat valorile de referință ale feritinei pentru diagnosticul deficitului de fier, și e posibil ca pragurile vechi să fi lăsat MULTE cazuri netratate”, a afirmat medicul.

Ea a ilustrat clar tranziția: de la o limită de 15 ng/mL la una de 30 ng/mL, confirmând astfel dublarea barierii de diagnostic.

Este crucial să înțelegem ce reprezintă feritina în biologia umană. Aceasta este o proteină responsabilă cu stocarea fierului în organism, funcționând ca un indicator al rezervelor totale.

Un nivel scăzut al acestei proteine semnalează o deficiență chiar înainte ca hemoglobina să scadă suficient pentru a provoca anemie. Prin urmare, deficitul de fier nu este echivalent cu anemia; ele sunt condiții distincte, deși strâns legate. O persoană poate avea stocaje de fier epuizate, dar încă nu a atins stadiul de anemie.

ASH subliniază că această deficiență este extrem de frecventă, dar adesea nedetectată din cauza simptomelor nespecifice, care includ oboseala cronică, slăbiciunea, amețeala, dificultățile de concentrare, lipsa de energie, senzația de dispnee sau palpitațiile.

Noua structură a ghidului ASH introduce o nuanță importantă pentru pacienții aflați într-o stare inflamatorie. În aceste circumstanțe, feritina nu mai poate fi interpretată izolat, deoarece inflamația poate distorsiona nivelul ei, făcând rezervele să pară mai mari decât sunt în realitate.

Un rezultat „normal” ascunde de fapt deficitul?

Pentru adulții cu boli inflamatorii cronice, precum cancer, boli intestinale inflamatorii sau infecții active, ASH recomandă utilizarea unui prag de feritină sub 100 ng/mL sau, alternativ, monitorizarea saturației transferinei, care sub 20% indică tot un deficit de fier.

Această abordare duală este esențială pentru a evita falsele negative în contexte patologice complexe.

Un alt aspect fundamental al noilor recomandări este distincția clară între intervalul de referință statistic al laboratoarelor și pragul clinic de diagnostic.

Multe laboratoare stabilesc limitele „normale” bazându-se pe distribuția valorilor într-o populație largă, ceea ce nu corespunde neapărat momentului în care medicul trebuie să ia o decizie terapeutică.

Astfel, un rezultat marcat ca „normal” pe buletinul de analize nu exclude automat prezența deficitului de fier. Interpretarea corectă necesită corelarea cu simptomele, istoricul medical și alte teste de laborator.

Grupurile vulnerabile identificate de ASH includ femeile cu menstruație, femeile însărcinate, copiii mici (în intervalul 9 luni – 4 ani) și persoanele cu afecțiuni inflamatorii cronice. Pentru acestea, precum și pentru pacienții care prezintă simptome specifice, factori de risc sau evenimente planificate precum intervenții chirurgicale, pragul de 50 ng/mL devine relevant. Dr. Vudu menționează că situațiile precum căderea părului, oboseala persistentă sau sângerările menstruale abundente justifică o examinare mai riguroasă a rezervelor de fier.

Factorii de risc asociați cu pierderea sau absorbția insuficientă a fierului includ menstruațiile intense, pierderile de sânge, anumite boli gastrointestinale, restricțiile dietetice și sarcina.

Impactul acestor schimbări asupra pacienților care și-au efectuat analizele în trecut este unul subtil, dar important.

Modificarea nu implică automat că toți cei cu o feritină sub 30 ng/mL au fost diagnosticați greșit sau că trebuie să înceapă imediat un tratament cu fier.

Totuși, rezultatele aflate în intervalul 15-30 ng/mL trebuie reexaminate în lumina noilor standarde. ASH sugerează explicit că persoanele care, conform vechilor criterii, nu erau considerate cu deficit de fier pot îndeplini acum condițiile de diagnostic.

Decizia de a iniția terapia nu trebuie luată pe baza unei singure valori sau a informațiilor din mass-media, ci trebuie stabilită de medic, care va identifica și cauza fundamentală a deficienței.

Această schimbare vizează reducerea ratei de nedetectare a deficienței de fier, asigurând o intervenție mai timpurie și mai precisă pentru categoriile de populație care au nevoie de atenție sporită.