Cum afectează digitalul echilibrul psihic?
Inteligența artificială, medicina alternativă și schimbările climatice ne forțează să regândim complet conceptul de sănătate. Aceste provocări actuale au fost analizate în cadrul emisiunii „Academia de Sănătate” de către dr.
Știri de ultimă oră
Condimentul asiatic care scade glicemia cu 22 mg/dl, confirmat de 26 de studii clinice
De ce tresari și simți că cazi în gol când adormi?
Viața după accidentul vascular: Cum să navighezi recuperarea acasă
Știința din spatele stării de euforie a alergătorilor de cursă lungăValentin Veron Toma, psihiatru și antropolog medical la Institutul de Antropologie „Francisc I. Rainer” al Academiei Române. În dialog cu acad.
Irinel Popescu și jurnalistul Val Vâlcu, invitatul a explorat intersecția complexă dintre tehnologie, cultură și biologie.
Umanizarea medicinei în era tehnologiei!
Un punct central al discuției a fost modul în care inteligența artificială și rețelele sociale ne modelează starea de spirit.
Deși conectivitatea ne oferă avantaje economice și sociale clare, ea vine la pachet cu un preț ridicat pentru sănătatea mintală. Interesant este că, în ciuda accesului la sisteme sanitare performante, mulți pacienți se întorc către medicina alternativă. Această tendință trădează persistența unor credințe mistice, care îi fac pe oameni să caute alinare la vindecători sau preoți, ignorând uneori tratamentele moderne.
Ce rol vor avea schimbările climatice în viitorul sănătății?
În relația medic-pacient, componenta umană rămâne de neînlocuit. Atunci când algoritmii preiau controlul, există riscul ca suferința subiectivă a pacientului să fie trecută cu vederea. Dr. Toma a oferit un exemplu grăitor: terapia prin râs într-o clinică de chirurgie oncologică. O pacientă din România a respins inițial prezența unui clown, interpretând gestul drept o banalizare a suferinței sale grave. Antropologia medicală le oferă medicilor instrumentele necesare pentru a înțelege acest fundal cultural, o competență esențială pe care tinerii practicieni trebuie să o cultive.
Totodată, Institutul „Francisc I. Rainer” păstrează o resursă inestimabilă: o colecție de peste 6.000 de cranii, una dintre cele mai valoroase și unice din Europa.
Nu în ultimul rând, criza climatică devine o problemă de sănătate publică tot mai acută. Europa se încălzește de două ori mai rapid decât restul lumii, iar România urmează acest trend îngrijorător. După recordurile din 2023 și 2024, proiecțiile pentru 2026 indică temperaturi extreme și mai intense. Emisiunea completă, care detaliază aceste provocări, va fi difuzată joi, 23 septembrie, de la ora 18:00, pe platformele YouTube și Facebook.
