Cancerul pulmonar provoacă unul din cinci decese oncologice în România

Simptomele inițiale pot fi discrete sau nespecifice: tuse care nu se oprește

Î România, tumoarea pulmonară continuă să fie factorul dominant al mortalității legate de bolile oncologice. Datele oferite de Sistemul european de informații privind cancerul (ECIS) indică că, în cursul anului 2024, s-au înregistrat circa 12.407 cazuri noi de acest tip de boală, în timp ce numărul deceselor a atins 10.486. Disproporția de genuri este evidentă: trei din patru diagnosticări noi se referă la bărbați. Mai mult de o cincime din toate morțile prin cancer în țara noastră sunt atribuite tumorii pulmonare, o cifră care plasează această patologie înaintea altor tipuri frecvente, cum ar fi cele colorectale sau ale sânului.

Știri de ultimă oră

Ceaiul de ghimbir: beneficii reale și riscuri pentru sănătateMielom multiplu: un tratament Pfizer ține boala sub control la peste 75% dintre paciențiEtichetele roșii de avertizare reduc consumul de alimente nesănătoaseRomânia: artroscopia cotului, o premieră medicală pentru chirurgii români

Pentru fiecare persoană afectată, primirea diagnosticului este doar punctul de plecare al unui proces complex, unde factori precum timpul de așteptare, lipsa coordonării și accesul la informații corecte au la fel de mare importanță ca și calitatea serviciilor medicale. O dintre cele mai mari dificultăți rezidă în faptul că multe cazuri sunt descoperite abia în faze avansate (stadiile III și IV), unde șansele de supraviețuire la cinci ani cazăsc brusc, de la 65% în stadiul I la doar 5% în stadiile avansate. Provocarea principală nu constă în lipsa tratamentelor, ci în capacitatea pacientului de a ajunge la serviciul potrivit, la momentul potrivit și în locul potrivit.

Simptomele inițiale pot fi discrete sau nespecifice: tuse care nu se oprește, senzație de sufocare, dureri în zona toracică sau pierderea inexplicabilă a greutății corporale. Este crucială o evaluare medicală rapidă, valabilă și pentru acei pacienți care nu sunt fumători. Medicul de familie joacă un rol cheie în a identifica semnele de alertă și în a îndrepta pacientul către investigații suplimentare și către specialiști. Pentru a-și evalua propriul risc, cetățenii pot folosi platforma online grijadeplamani.ro, care oferă un test gratuit de evaluare a riscului și ghidaje despre pașii următori.

Pe plan administrativ, Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) precizează că chiar și persoanele fără asigurare activă pot accesa servicii de depistare și confirmare a suspiciunilor oncologice, cu decontare prin sistemul de asigurări sociale. În cazul unei suspiciuni, trimiterea se marchează cu inițialele „SO”, deschizând calea către servicii de confirmare sau infirmare a diagnosticului. CNAS stabilește un termen de 28 de zile calendaristice pentru realizarea investigațiilor necesare pentru stabilirea stadiului bolii. Totuși, faptul că serviciile există și sunt decontabile nu garantează că pacientul știe exact unde trebuie să se prezinte, în ce ordine și cu ce documente.

Între consultațiile inițiale, procedurile de imagistică, biopsia

Între consultațiile inițiale, procedurile de imagistică, biopsia, testarea moleculară și ședințele echipei multidisciplinare, pacientul se confruntă adesea cu obstacole administrative și logistice. Aici intervine conceptul de navigare a pacienților: un serviciu de sprijin care gestionează programările, facilitează comunicarea între departamente și orientează persoana în sistem. Navigatorul nu înlocuiește medicul și nu ia decizii clinice, dar ajută la eliminarea bariierelor informaționale.

„Este insuficient să garantăm accesul la investigații dacă pacientul trebuie să descopere singur unde să meargă și cum să gestioneze întârzierile. Pentru cineva care tocmai a aflat că are o suspiciune sau un diagnostic de cancer, fiecare pas neclar înseamnă timp pierdut, stres suplimentar și, uneori, progresia bolii. Nevoia de navigatori este deja recunoscută în Planul Național de Prevenire și Combatere a Cancerului. Întrebarea nu mai este dacă e nevoie de acest serviciu, ci cum îl facem efectiv și accesibil. Solicităm ca navigarea să fie recunoscută oficial, integrată în traseele de îngrijire și finanțată corespunzător”, declară Cezar Irimia, președintele Federației Asociațiilor Bolnavi de Cancer din România (FABC).

„Medicul de familie este de obicei primul care identifică semnele de alertă. Dar după trimiterea către specialitate, traseul devine complicat și necesită coordonare continuă: programări, transmiterea rezultatelor și un punct de sprijin clar. Serviciile de navigare completează activitatea echipei medicale, fiind esențiale pentru cei care se lovesc de bariere de acces”, subliniază Dr. Flavius Pavelescu, medic de familie.

Cu ocazia Lunii de conștientizare a cancerului pulmonar, FABC îndeamnă autoritățile de sănătate, societățile medicale, mijloacele de informare și organizațiile de pacienți să creeze un cadru comun pentru integrarea navigării în traseele oncologice. Prioritățile cuprind: definirea clară a rolurilor și competențelor navigatorilor; integrarea lor în toată lanțului, de la suspiciune până la monitorizare; asigurarea unei finanțări sustenabile; și pilotarea serviciului cu evaluare prin indicatori precum timpul până la diagnostic și continuitatea îngrijirii. Scopul final este ca niciun pacient cu diagnostic de cancer să nu se simtă singur în fața complexității sistemului de sănătate.