Cum ne ajută două ore în plus de somn să ne refacem după o noapte albă

Capcana recuperării din weekend?

Impactul unei nopți agitate poate fi atenuat dacă reușim să ne odihnim două ore în plus.

Știri de ultimă oră

Trauma războiului: Cum afectează conflictul armat conexiunile cerebrale și legăturile de familieMonica Tatoiu renunță la alcool după ce analizele de ficat indică risc de ciroză și slăbește semnificativCe se întâmplă cu adevărat cu zahărul din fructe când le transformi în dulceațăUleiul de oregano: „arma” naturală pe care mulți o ignoră în lupta cu bacteriile

Deși lipsa somnului ne distruge concentrarea și ne epuizează organismul, o recuperare parțială rămâne posibilă, însă avem nevoie de prudență pentru a nu da Peste cap ceasul biologic.

Nevoia de odihnă difere în funcție de vârstă. Adulții au nevoie în medie de 7-9 ore pe noapte, în timp ce adolescenții cer între 8 și 10 ore pentru un echilibru fiziologic corect. Când programul din timpul săptămânii ne obligă să ne trezim cu noaptea-n cap, mulți dintre noi alegem să recuperăm pierderea dormind târziu în weekend. O strategie logică la prima vedere, dar care ascunde riscuri pentru ceasul nostru intern.

Mecanismele care controlează somnul sunt de două feluri. Primul este presiunea homeostatică, adică starea de oboseală care crește pe măsură ce rămânem treji.

Ce spun studiile despre metabolism și creier?

Al doilea este ritmul circadian, dictat de lumină, temperatură, masă și mișcare. Când lenevim prea mult dimineața sau ne culcăm la ore ciudate, acești doi regulatori se decuplează.

Somnul prelungit șterge dintr-o dată datoria de oboseală, ceea ce înseamnă că seara, la ora de culcare, pur și simplu nu ne va mai somn.

Melynda Casement, specialist în psihologia somnului la Universitatea din Oregon, explică simplu această situație: e ca și cum ne-am schimba fusul orar în fiecare săptămână, potrivit unor declarații citate de BBC.

Totuși, știința ne dă și vești bune: somnul de recuperare șterge o parte din efectele nocive ale unei nopți pierdute.

Un experiment a arătat că subiecții care au dormit doar două ore într-o noapte și-au dat imunitata peste cap, dar după o singură noapte de aproape 10 ore de somn, parametrii s-au normalizat aproape complet.

Limitele somnului de weekend!

Un alt studiu a scos la iveală impactul dezastruos al lipsei cronice de somn asupra metabolismului. Șase nopți la rând cu doar patru ore de odihnă au dat peste cap modul în care organismul procesează glucoza. Când participanții au fost lăsați să doarmă câte 12 ore în următoarele șase nopți, analizele metabolice au revenit la normal. Și creierul își poate recăpăta claritatea după o noapte albă datorită somnului suplimentar, deși efectele pe termen lung ale unor săptămâni sau luni de nesomn nu pot fi șterse așa ușor.

Intervalul ideal de recuperare pare să fie de una-două ore în plus. Mai multe cercetări leagă această durată de un risc mai mic de depresie și inflamații, mai ales la cei care dorm cronic prea puțin. De asemenea, somnul prelungit din weekend a fost asociat cu un risc mai scăzut de hipertensiune, demență sau sindrom metabolic.

Cu toate acestea, experții avertizează că nu putem șterge permanent oboseala din timpul săptămânii doar prin leneveală de weekend. Iar pentru insomniaci, regulile sunt complet opuse: trasul de timp dimineața sau culcarea mai devreme nu fac decât să le agraveze tulburările de somn.

În cele din urmă, somnul suplimentar este o mână de ajutor binevenită pentru corp, dar trebuie folosit cu moderație, ca să nu dăm peste cap mecanismele naturale de reglare ale organismului.