Sanatate

Grăsimea albă care arde energie în loc să o stocheze: cum se activează?

Grăsimea albă care arde energie în loc să o stocheze: cum se activează?

Corpul uman găzduiește mai multe tipuri de țesut gras

Metabolizator natural: cum se trezește depozitul de grăsime brună

Cercetările recente au scos la lumină un aspect fascinant al biologiei umane: nu toate formele de grăsime sunt la fel. Dacă depozitele de grăsime albă sunt legate de probleme metabolice, varianta brună pare a fi un aliat neașteptat pentru sănătatea generală. O analiză masivă, care a cuprins datele a peste 100.000 de indivizi, a arătat că prezența unei cantități funcționale de țesut adipos brun se corelează cu o probabilitate mai mică de a dezvolta diabet de tip 2, hipertensiune, afecțiuni ale inimii, dar și cu o incidență redusă a depresiei și anxietății. Aceste concluzii, publicate în revista Nature, deschid o perspectivă nouă asupra conexiunii dintre procesele metabolice și bunăstarea psihică.

Corpul uman găzduiește mai multe tipuri de țesut gras. Varianta albă servește predominant ca rezervor de energie sub formă de lipide. Dimpotrivă, grăsimea brună este specializată în generarea căldurii, un fenomen cunoscut sub denumirea de termogeneză. Acest tip de țesut este bogat în mitocondrii și conține o proteină unică, denumită UCP1, care permite transformarea energiei chimice în căldură. Pentru a susține această activitate, celulele brune pot consuma glucoză și acizi grași prezenți în sânge. La adulți, aceste depozite sunt localizate în principal în jurul gâtului, peste umeri și în zona pieptului.

Timp de decenii, specialiștii au crezut că acest tip de țesut dispare aproape integral după perioada copilăriei. Totuși, cercetări desfășurate din anul 2009 încoace au demonstrat că o parte semnificativă a adulților păstrează grăsime brună activă. Analiza datelor clinice a celor peste 100.000 de subiecți a pus în evidență că indivizii cu acest tip de țesut prezentau mai rar probleme de sănătate metabolică și cardiovasculară. Mai mult decât atât, s-a observat o asociere cu o frecvență mai mică a tulburărilor de dispoziție, descoperire care a stârnit interesul comunității medicale.

Timp de decenii, specialiștii au crezut că acest tip de țesut dispare aproape

Până la momentul actual, atenția științifică s-a concentrat pe rolul grăsimii brune în menținerea temperaturii corpului și reglarea nivelurilor de zahăr în sânge. Noile date sugerează că efectele acestui țesut sunt mai nuanțate decât se credea. Deși mecanismul exact prin care acesta influențează sănătatea mintală rămâne neelucidat, o ipoteză plauzibilă este că indivizii cu activitate brună intensă au un profil metabolic mai echilibrat, ceea ce ar putea reduce indirect riscul de depresie sau anxietate. Capacitatea de a metaboliza glucoza și acizii grași pare a fi un posibil canal prin care acest țesut susține echilibrul metabolic.

Este important de precizat că studiu este de tip observațional și retrospectiv. Așadar, rezultatele nu demonstrează o relație de cauzalitate directă între grăsimea brună și prevenirea diabetului, bolilor cardiovasculare sau tulburărilor psihice. Este posibil ca alți factori, precum stilul de viață sau alte variabile biologice, să fie responsabili pentru asocierile observate. Pentru a confirma dacă activarea acestui țesut poate aduce beneficii clinice reale, sunt necesare investigații suplimentare.

Cum se poate stimula acest proces? Expunerea la temperaturi mai joase este cunoscută pentru că activează termogeneza, deoarece organismul are nevoie să producă căldură. Activitatea fizică și anumite semnale hormonale sunt, de asemenea, în cercetare pentru capacitatea lor de a influența metabolismul celulelor brune. Totuși, frigul nu este încă un tratament validat pentru afecțiuni precum depresia, anxietatea sau diabetul, iar metodele de activare a grăsimii brune nu sunt încă încorporate în protocoalele medicale standard.

Citește și:

Sursă: csid

Conținut scris de redacția noastră ziarul-sanatatea.ro / Alexandra Necsoiu și asistat AI.

Distribuie:

Lasă un comentariu