Laptele crud, un risc ascuns pentru pacienții cu cancer

De ce pacienții oncologici sunt mai expuși

Laptele nepasteurizat este adesea promovat ca o alegere „superioră” și naturală. Pentru majoritatea oamenilor, poate fi o opțiune bună. Dar pentru cei aflați în tratament contra cancerului, acest produs ascunde un pericol real. Evidențele științifice sugerează că, în oncologie, varianta crudă nu este întotdeauna cea mai sigură.

Știri de ultimă oră

Virusuri vechi rămân în ADNul nostru, Prof. Valerio Orlando prezintă rolul actualRestricția zaharului în prima infantică, legată de o sănătate mentală mai bună la adulțiMauritius inversează crescerea diabetului de tip 2 după decenii de creștere a cazurilorMetabolitul bacterian TMAO aggravă leziunile cerebrale după un ictus

Pacienții cu neoplazme au un sistem imunitar compromis. Sunt extrem de vulnerabili în fața agenților patogeni. O contaminare bacteriană minoră, inofensivă pentru un individ sănătos, poate evolua rapid într-o afecțiune clinică gravă pentru ei. Medicii specializați în nutriție oncologică insistă: pasteurizarea nu anulează calitățile nutritive ale laptelui. Dimpotrivă, reduce probabilitatea infecțiilor microbiologice fără a sacrifica substanțial valorile alimentare esențiale. Nu există dovezi clare că forma crudă oferă avantaje nutriționale superioare care să justifice riscurile asumate de pacienții fragili.

Irina Mateieș, medic primar de medicină de familie și expert în nutriție aplicată oncologiei, a ridicat vocea pentru a clarifica această problemă. Ea relatează că a primit întrebări repetate de la trei pacienți diferiți, toți dorind să știe dacă ar trebui să opteze pentru lapte nepasteurizat. nu este recomandat acest tip de consum. Motivația principală constă în starea imunologică a acestor indivizi.

În timpul terapiei anticancerigene, barierele naturale ale organismului sunt slăbite. O simplă toxiinfecție alimentară, care pentru o persoană obișnuită se manifestă printr-o diaree temporară, poate declanșa complicații serioase și periculoase pentru un pacient aflat în tratament activ.

Bacteriile ascunse în laptele crud

Riscile microbiologice asociate cu laptele crud includ prezența unor tulpini bacteriene agresive. Printre acestea se numără Escherichia coli, Campylobacter jejuni, Salmonella, Listeria monocytogenes și Brucella abortus.

Prezența oricăreia dintre aceste organisme poate genera simptome precum vărsături persistente, crampe abdominale intense, diaree severă sau chiar infecții sistemeice profunde.

Multe persoane cred că procesul de pasteurizare introduce substanțe chimice în produs. Realitatea este alta. Dr. Mateieș explică că este vorba despre o confuzie frecventă și periculoasă. Pasteurizarea este, de fapt, o metodă fizică simplă. Implică încălzirea controlată a laptelui la temperaturi cuprinse între 60 și 80 grade Celsius, urmată de o răcire rapidă. Acest procedeu termic este suficient pentru a elimina microorganismele dăunătoare, păstrând în același timp profilul nutrițional al băuturii.

Mituri despre nutrienți și imunitate

Există și ideea greșită că laptele crud păstrează nutrienții mai bine decât cel procesat. Analiza datelor științifice demontează această teorie. Deși anumite proteine din zer pot suferi o denaturare parțială în urma tratamentului termic, componenta principală, cazeina, își menține stabilitatea structurală. Aminoacizii nu se pierd în proces.

Interesant este că unele proteine devin chiar mai ușor de asimilat de organism după pasteurizare.

În ceea ce privește micronutrienții, cercetările indică o scădere neglijabilă a vitaminelor B1 și B6. Conform datelor furnizate de National Library of Medicine, această reducere nu are o importanță clinică relevantă. Laptele nu constituie o sursă majoră pentru aceste vitamine.

Intoleranța la lactoză și alegerea corectă

Un alt mit persistent legat de laptele crud este capacitatea sa de a întări sistemul imunitar. Specialistul atrage atenția că se face adesea o confuzie între laptele de vacă și laptele matern. Ele nu sunt echivalente. Anticorpii prezenți în laptele bovin, fie el crud sau pasteurizat, sunt digerați în stomac, similar cu alte proteine. Prin urmare, aceștia nu activează imunitatea și nu oferă o protecție specifică împotriva infecțiilor, spre deosebire de laptele matern.

Pentru pacienții care suferă de intoleranță la lactoză, trecerea la lapte crud nu reprezintă o soluție.

Problema de bază este deficitul enzimatic de lactază. Procesul de pasteurizare nu alterează cantitatea de lactoză prezentă în produs. Studiile confirmă faptul că nu există diferențe semnificative în toleranța digestivă între cele două forme de lapte.

Astfel, pentru siguranța pacienților oncologici, varianta pasteurizată sau cea fiartă acasă rămâne opțiunea preferabilă. Dr. Irina Mateieș concluzionează că laptele crud aduce riscuri concrete, dar beneficii minime. Ea încurajează pacienții să consulte un specialist înainte de a introduce modificări majore în dietă, subliniind că sănătatea contează mai mult decât urmarea trendurilor „naturiste”.