Secretele conservării creierului antic
Creierul uman, o structură delicată și complexă, este, în mod normal, printre primele țesuturi care se degradează după moarte.
Știri de ultimă oră
Cum supraviețuiesc pacienții cu boala de celule sferice: banii, prietenii și medicul contează
Studiu major: Bacteria care ar fi trebuit să prevină astmul la copii nu a funcționat
Bananele și diabetul: porția potrivită face diferența pentru glicemie
CNAS și medicii de familie negociază noi măsuri pentru prevenție și plata serviciilor medicaleCu toate acestea, arheologii și paleontologii au descoperit de-a lungul timpului creiere umane vechi de mii de ani, conservate în mod uimitor, în timp ce restul corpului s-a transformat în schelet.
Cum este posibil acest lucru?
Neurochirurgul Katrina Firlik a comparat consistența unui creier viu cu cea a tofu-ului foarte moale, o imagine mult mai fidelă decât pasta de dinți, așa cum o descriu unii colegi. Această fragilitate a făcut ca oamenii de știință să creadă mult timp că țesutul cerebral se descompune rapid.
Însă, descoperirile contrazic această ipoteză: de la pești fosilizați vechi de 300 de milioane de ani, la artropode preistorice și chiar creiere umane de până la 12.000 de ani, exemplele de conservare excepțională abundă.
În 2024, Alexandra Seviour și echipa sa au analizat peste 4.000 de creiere umane descoperite în situri arheologice. Studiul lor a arătat că, în anumite condiții, creierul poate fi ultimul țesut moale care rezistă după moarte. Mai mult, un studiu recent al aceleiași echipe a identificat peste 1.300 de cazuri în care, în morminte umede și sărace în oxigen, creierul a fost singurul țesut moale conservat, deși restul corpului se scheletizase.
Pentru a desluși acest mister, cercetători din Marea Britanie și Danemarca au realizat un experiment inedit. Au îngropat cadavrele a 72 de șoareci masculi în containere cu nisip, expunându-le la diverse condiții de umiditate și oxigen. La intervale regulate, au extras creierele și le-au analizat prin proteomică, o metodă ce identifică proteinele dintr-un țesut, după cum explică IFL Science.
Rezultatele au fost clare: lipsa oxigenului este factorul cheie. În medii bogate în oxigen, proteinele se degradează rapid. Însă, în condiții umede și sărace în oxigen, un grup de proteine rezistă descompunerii. Surprinzător, aceleași reacții chimice care, în mod normal, contribuie la degradarea țesutului cerebral, ajung, în aceste condiții specifice, să stabilizeze proteinele și să le permită conservarea timp de secole.
Rolul oxigenului și al proteinelor
Autorii studiului sugerează că mecanisme similare pot fi întâlnite în procesele de îmbătrânire a creierului și în bolile neurodegenerative, unde proteinele patologice se stabilizează. O înțelegere mai profundă a acestor procese ar putea oferi explicații atât pentru descoperirile arheologice, cât și pentru cercetările din neurologie. Studiul a fost publicat în prestigiosul Journal of Proteome Research.
Vă recomandăm să citiți și:
Iată cum creierul este reconfigurat când tinitusul devine o condiție cronică! Cercetătorii au găsit mecanismul din creier care ne motivează. Oamenii care locuiesc aproape de litoral ar putea avea o sănătate mai precară la vârsta mijlocie. Cum faci pe cineva să vrea să fie prieten cu tine?
Tag-uri: boli neurodegenerative, conservarea creierului, îmbătrânire
Buruiana pe care ar trebui să o ții departe de grădină cu orice preț și. Ce se întâmplă cu doctorul TOP 40 - Cele mai sexy femei din lume! Ce dietă ține ocupantul primului loc? Unde se duc banii de la PNRR la noile centrale de gaz? România și-a închis plantele.
Arșița este un dezastru în Bihor: Fermierii rămân fără legume și fructe cu câteva săptămâni mai devreme /.
Raze cu banca Lacrimilor zilei.
