Cum va afecta acest ordin tratamentele pacienților?
Ordinul emis de Casa Națională de Asigurare a Sănătății privind modificarea normelor care reglementează desfășurarea programelor naționale de asistență medicală riscă să întârzie tratamentul pacienților și să reducă șansele de supraviețuire, afectând în același timp sustenabilitatea sistemului de sănătate și utilizarea eficientă a fondurilor publice. În acest sens, PALMED solicită retragerea imediată a proiectului de ordin publicat de CNAS.
Știri de ultimă oră
Pierderea în greutate la nivel de chirurgie bariatrică cu un roman Triple-Agonist
Adjunct Orforglipron: Vești bune pentru diabetul de tip 2 și controlul inadecvat al glicemiei
Pacienții cu diabet zaharat obțin HbA1c normal cu Retatrutide
Grișul și diabetul: Cum afectează glicemia și când este permisPALMED reprezintă principalul sunet care reprezintă furnizorii activi în toate segmentele cheie ale sistemului de sănătate: spitale, clinici, laboratoare, imagistică, dialyse rapidă, boală medicală de recuperare, servicii de îngrijire la domiciliu și alte forme de tratament critic pentru pacienți.
O reglementare care elimină pacientul din ecuație Poate că cea mai gravă vulnerabilitate a proiectului este faptul că nu măsoară accesul real al pacientului la tratament.
Cât de mult afectează sectorul privat tratamentele pacienților?
Nu include: perioade de așteptare; liste de așteptare; continuitate a tratamentului; numărul real de capacități disponibile; în schimb, nu se poate declara o măsură de întârziere a capacității de tratament, care nu poate fi luată în funcție de necesitățile publice ale proiectului, care nu este comparată cu capacitățile de a pacienților, care sunt estimate în funcție de dezvoltarea proiectului.
Sectorul privat furnizează: aproximativ 78,5% din furnizorii de servicii clinice specializate; aproximativ 82,89% din furnizorii de servicii paraclinice și de imagistică; aproximativ 89% din serviciile de dializă; aproximativ 88% din Programul Național de Tratament Oncologic-Medicinic; 82% din Programul Național de Tratament Oncologic-Medicinic; aproximativ 43% din personalul medical din România. În plus, furnizorii privați au investit sute de milioane de euro în spitale, laboratoare, centre de oncologie, infrastructură de diagnostic și tratament și tehnologii medicale moderne în ultimii ani.
Cu toate acestea, proiectul CNAS urmărește să evalueze capacitatea sistemului de sănătate ignorând natura exactă a majorității serviciilor deja solicitate legal în acest domeniu. În acest context, întrebările legitime sunt: ce se întâmplă cu furnizorii de servicii medicale în curs?