Spitalele se adaptează: e suficient?
În contextul unei reorganizări a sistemului sanitar, Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) justifică reducerea numărului de paturi din spitale ca pe o măsură necesară pentru o utilizare mai eficientă a resurselor. Anunțul a fost făcut de președintele CNAS, Horațiu-Remus Moldovan, care a precizat că se realizează o analiză la nivel național pentru a corela capacitatea spitalelor cu nevoile reale ale pacienților și cu activitatea efectivă.
Știri de ultimă oră
Pacienți oncologici, fără tratament la Institutul Oncologic București: Probleme de gestionare
Nadia Comăneci, la 64 de ani: Rețeta unei vieți echilibrate
Pacienții cu cancer, confruntați cu lipsa medicamentelor inovatoare
Mici și bere: Impactul asupra sănătății taleAceastă analiză a necesarului de paturi de spitalizare este un pas inevitabil, a declarat Moldovan într-un comunicat publicat pe Facebook. Ministerul Sănătății a propus, prin Hotărâre de Guvern, o reducere de aproximativ 20% a numărului de paturi la nivel național în următorii trei ani, dintre care aproximativ 4.600 de paturi vor fi eliminate chiar în acest an.
Întrebarea nu este dacă trebuie să reducem numărul de paturi, ci cum și unde facem acest lucru, a subliniat președintele CNAS. Există spitale care pot și chiar doresc să renunțe la sute de paturi.
Până acum, sistemul a încurajat, din păcate, menținerea artificială a unui număr mare de paturi, deoarece acesta influența suma maximă pe care o puteau contracta cu casele de asigurări de sănătate.
În realitate, aceste sume rămâneau, pentru majoritatea spitalelor, doar teoretice, nefiind absorbite integral.
Mai mult, această abordare a dus la dezechilibre majore: scheme de personal supradimensionate în secții cu performanțe slabe și, în același timp, deficit de personal în zonele cu activitate intensă și necesități reale.
CNAS nu dorește închiderea spitalelor, ci adaptarea lor la realitatea din teren. Președintele CNAS a solicitat caselor de asigurări de sănătate, în colaborare cu direcțiile de sănătate publică (DSP), să realizeze o analiză detaliată pentru fiecare spital în parte.
Reducerea numărului de paturi trebuie corelată cu activitatea reală a spitalului și cu nevoile de servicii medicale ale populației deservite.
Cum va fi finanțat Institutul Oncologic București în noul sistem?
Nu mai vrem ca spitalele performante să fie penalizate și cele neperformante să fie, indirect, avantajate.
Nu mai vrem să risipim resurse, ci să le direcționăm acolo unde contează cu adevărat: analize de laborator, investigații imagistice, medicamente, materiale sanitare și plata corectă a gărzilor, a afirmat Horațiu-Remus Moldovan.
În spațiul public au apărut informații privind situația de la Institutul Oncologic București (IOB), unde pacienți oncologici ar fi fost trimiși acasă din cauza lipsei de fonduri. CNAS a infirmat această afirmație, prezentând date concrete privind finanțarea institutului.
La 31 martie, exista un stoc de 811.020 lei.
La 1 aprilie, a fost încheiat un act adițional pentru Programul Național de Oncologie (cost-volum) în valoare de 12.272.000 lei.
La 20 aprilie, a fost solicitată o suplimentare, rezultând un necesar total de 13.927.338 lei, din care 1.659.080 lei pentru un stoc tampon de 30 de zile.
La 29 aprilie, a fost aprobat un nou act adițional pentru luna mai în valoare de 12.180.217 lei.
În plus, consumul mediu lunar realizat de institut este de 11.185.160 lei, ceea ce arată că finanțarea aferentă lunii aprilie acoperă necesarul raportat. Aceste cifre demonstrează că problema nu este lipsa finanțării, ci modul în care aceasta este gestionată și organizată la nivelul unității.
Situații precum cele semnalate la IOB pot și trebuie evitate.
