Reduceri de paturi: Cine va avea de suferit?
Ministerul Sănătății propune o reducere de aproximativ 20% a numărului de paturi din spitalele românești în următorii trei ani, ceea ce înseamnă o diminuare de circa 4.600 de paturi chiar în acest an. Nu este vorba despre o măsură simplă de reducere, ci despre o reevaluare a modului în care funcționează sistemul, a declarat un reprezentant al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS).
Știri de ultimă oră
Foamea Silențioasă: Scăderea Valorii Nutritive a Alimentelor
Oul, redescoperit: De ce merită un loc în alimentația zilnică
Pacienți oncologici, fără tratament la Institutul Oncologic București: Probleme de gestionare
Nadia Comăneci, la 64 de ani: Rețeta unei vieți echilibrate„Întrebarea corectă nu este dacă trebuie să reducem, ci cum și unde o facem”, a subliniat acesta.
Există spitale care pot și chiar doresc să renunțe la sute de paturi, însă sistemul actual a încurajat, din păcate, menținerea unui număr artificial de mare, deoarece acesta influența suma maximă ce putea fi contractată cu casele de asigurări.
În realitate, aceste sume rămâneau adesea doar teoretice, nefiind absorbite integral de spitale.
Această abordare a dus la dezechilibre majore: scheme de personal supradimensionate în secții cu performanțe slabe și, în același timp, deficit de personal în zonele cu activitate intensă. Președintele CNAS a solicitat caselor de asigurări de sănătate, împreună cu direcțiile de sănătate publică (DSP), să realizeze o analiză detaliată pentru fiecare spital în parte, corelând reducerea numărului de paturi cu activitatea reală a unității și cu nevoile de servicii medicale ale populației deservite.
Recent, au apărut informații în spațiul public privind situația de la Institutul Oncologic București (IOB), unde s-ar fi trimis pacienți oncologici acasă din cauza lipsei de fonduri. Horațiu-Remus Moldovan, președintele CNAS, a infirmat aceste afirmații.
„Afirmația nu reflectă realitatea”, a precizat acesta, arătând că institutul a înregistrat un consum mediu lunar de 11.185.160 lei, ceea ce înseamnă că finanțarea aferentă lunii aprilie a acoperit integral necesarul.
Șeful CNAS a subliniat că problema nu este lipsa finanțării, ci modul în care aceasta este gestionată și organizată la nivelul unității. Situații similare cu cea semnalată la IOB trebuie evitate, iar pentru aceasta este necesară o schimbare de fond, inclusiv în modul în care sunt analizate și finanțate spitalele.
România, în fața unei mari schimbări în sistemul sanitar!
Paturile care vor fi reduse nu sunt cele utilizate de pacienți, ci cele care rămân constant neocupate și care distorsionează finanțarea sistemului.
În paralel, CNAS încurajează spitalele să propună la contractare paturi de paliație, un domeniu grav subdimensionat în România.
În prezent, există un deficit estimat de aproximativ 3.000 de paturi de paliație, ceea ce înseamnă că mulți pacienți sunt nevoiți să suporte suferința acasă, în grija familiei, fără un suport medical adecvat și demn.
Numărul paturilor destinate spitalizării continue va fi redus cu 14.000, etapizat, pe parcursul următorilor trei ani, a decis Executivul miercuri, printr-o hotărâre aprobată în ședința de guvern. Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Atilla, a precizat că România se află printre țările cu cel mai mare număr de paturi la 100.000 de locuitori, depășind 700, în timp ce media Uniunii Europene este de 511.
Ministrul interimar a mai menționat, în cadrul unei conferințe de presă susținute la Palatul Victoria, că acesta este al treilea plan de acest fel adoptat de România. Specialiștii consideră că rata optimă de ocupare a paturilor într-un spital este de aproximativ 80%.
„Acest plan național de paturi nu afectează cu nimic calitatea serviciilor medicale oferite de unitățile sanitare”, a declarat Cseke Attila.
Dacă media UE este de 511 paturi la 100.000 de locuitori, România are o medie de 728 de paturi la 100.000 de locuitori.
Suntem pe podium, pe locul trei, ca și număr de paturi la 100.000 de locuitori.
