Cum funcționează analiza ADN-ului liber?
Un simplu test de sânge a reușit să identifice cancere din 17 categorii diferite și a indicat corect, în 91,3% dintre cazuri, organul sau țesutul de unde pornea tumora. Performanța a fost înregistrată în cadrul unui studiu amplu pe peste 35.000 de adulți care nu aveau nicio suspiciune clinică de boală.
Știri de ultimă oră
Un nou inhibitor PDE10A demonstrează promisiuni ca tratament antipsihotic
Emisul „E vremea mea” lansează primul eveniment de sănătate femeie în Cluj
superalimentul cu peste 1.600 de compuși benefice pentru creier, inimă și intestin
Premiile Healthline: O nouă etichetă de încredere pentru produsele de sănătateAceste date vin din studiul PATHFINDER 2, una dintre cele mai mari cercetări prospective făcute vreodată pe teste care pot depista mai multe tipuri de cancer dintr-o singură probă de sânge.
Proiectul a inclus 35.878 de persoane de cel puțin 50 de ani și a fost publicat pe 22 septembrie 2026 în revista Nature Medicine.
Iată principalele aspecte desprinse din cercetare:
Testul caută semnale de cancer direct în ADN-ul din sânge
Au fost monitorizate peste 35.000 de persoane fără suspiciuni medicale
A identificat 17 categorii largi de tumori
A ghidat corect medicii către originea semnalului în 91,3% din cazuri
Peste jumătate dintre cancerele nou descoperite se aflau în stadiile I-II
Multe dintre formele depistate nu beneficiază de programe de screening de rutină
Ce urmează în diagnostic?
Rezultatul pozitiv a fost confirmat în aproximativ 60% dintre cazuri
Testul a ratat totuși o serie de cancere, iar un rezultat negativ nu exclude total prezența bolii
Deși promițător, studiul nu demonstrează încă, prin datele actuale, că testul salvează efectiv vieți
Noua metodă se bazează pe căutarea fragmentelor de ADN tumoral circulant (ctDNA) pe care celulele maligne le eliberează în fluxul sanguin.
Spre deosebire de biopsia clasică, care implică o intervenție chirurgicală, această investigație non-invazivă urmărește modificările epigenetice și mutațiile specifice tumorilor.
Faptul că testul reușește să indice cu precizie organul de origine reduce considerabil numărul de investigații imagistice inutile și ajută la o mai bună gestionare a resurselor medicale. Chiar dacă rata de rezultate fals-pozitive rămâne o provocare, tehnologia oferă un triaj rapid pentru pacienții cu risc, trimițându-i direct la specialiști.
În ciuda rezultatelor încurajatoare, autorii studiului trag un semnal de alarmă: un rezultat negativ nu înseamnă că pacientul este complet în afara pericolului, deoarece testul nu a reușit să detecteze toate tumorile de mici dimensiuni sau pe cele care eliberează o cantitate redusă de ADN.
În plus, rata de confirmare a rezultatelor pozitive a fost de circa 60%, ceea ce arată clar că este nevoie de investigații suplimentare stricte, cum ar fi tomografiile computerizate sau rezonanța magnetică.
Cercetătorii subliniază că, pentru a dovedi o scădere reală a mortalității, va fi nevoie de studii randomizate pe termen lung care să compare pacienții testați cu cei din grupurile de control.
