Cum îți afectează magneziul inima și sistemul nervos?
Oboseala care persistă, slăbiciunea musculară și acele crampe sâcâitoare pot fi semnale de alarmă pe care corpul le transmite atunci când nivelul de magneziu scade periculos de mult. Totuși, aceste simptome sunt adesea înșelătoare și nu sunt suficiente pentru un diagnostic de la sine.
Știri de ultimă oră
PRP sau celule stem pentru durerile articulare: Ce trebuie să știi înainte de a alege
Vitamina D poate încetini scurtarea telomerilor, un marker al îmbătrânirii
Virusul West Nile se răspândește în România, trei morți și 58 de cazuri confirmate
Prednisona slăbește oasele copiilor cu distrofie Duchenne, arată noi biomarcatoriHipomagneziemia poate ascunde cauze diverse, de la o dietă dezechilibrată sau diaree cronică, până la diabet necontrolat, afecțiuni digestive sau utilizarea pe termen lung a anumitor medicamente.
În formele severe, carența se manifestă prin furnicături, convulsii și tulburări de ritm cardiac.
Deși magneziul a devenit un supliment „vedetă”, promovat intens pentru somn și stres, trebuie să fim prudenți. Oboseala sau cârceii nu înseamnă automat că ai nevoie de pastile.
Uneori, cauza este cu totul alta: anemie, probleme tiroidiene, deshidratare sau pur și simplu lipsa unui somn odihnitor.
Magneziul este un dirijor tăcut al organismului, implicat în peste 300 de reacții enzimatice.
Diagnoza greșită amplifică riscurile suplimentării necontrolate!
Rolul său este crucial în reglarea impulsurilor electrice care mențin inima în ritm și nervii în echilibru. O carență poate destabiliza membranele celulare, favorizând aritmiile, cum este fibrilația atrială. La nivel neurologic, magneziul temperează receptorii NMDA, prevenind hiperexcitabilitatea.
Fără el, ne putem confrunta cu anxietate, migrene sau, în cazuri extreme, convulsii. Studiile arată că pacienții cu insuficiență cardiacă au frecvent carențe de magneziu, iar restabilirea nivelului optim poate îmbunătăți funcția ventriculară.
Diagnosticarea hipomagneziemiei este o provocare, deoarece simptomele sunt adesea nespecifice.
Analiza magneziului seric din sânge oferă o imagine limitată, reflectând doar 1% din cantitatea totală din corp. Pentru o evaluare precisă, medicii pot recomanda dozarea magneziului eritrocitar sau un test de încărcare. Este esențial ca medicul să elimine cauzele secundare, cum ar fi utilizarea diureticelor, a inhibitorilor de pompă protonică sau consumul cronic de alcool.
Suplimentarea trebuie făcută doar la recomandarea specialistului, deoarece excesul poate provoca hipotensiune, greață sau bloc atrioventricular, în special la persoanele cu probleme renale. În final, cea mai sigură cale de a preveni deficitul rămâne o dietă echilibrată, bogată în semințe de dovleac, spanac, avocado și cereale integrale.