Cât lipsește până la colaps?
Sistemul de sănătate din România se află pe muchie de ras. Cseke Attila, care conduce interimar Ministerul Sănătății, a lansat un semnal de alarmă clar: banii s-au terminat.
Știri de ultimă oră
Condimentul asiatic care scade glicemia cu 22 mg/dl, confirmat de 26 de studii clinice
De ce tresari și simți că cazi în gol când adormi?
Viața după accidentul vascular: Cum să navighezi recuperarea acasă
Știința din spatele stării de euforie a alergătorilor de cursă lungăFără o intervenție bugetară imediată, riscul de paralizare a activității spitalelor devine real într-un interval de doar două până la trei săptămâni.
Matematica este simplă și îngrijorătoare. Instituțiile aflate sub coordonarea directă a ministerului au nevoie de aproape 800 de milioane de lei pentru a supraviețui până la finalul anului.
Din această sumă, o parte substanțială trebuie disponibilizată înainte de noiembrie, altfel apar blocaje în plata cheltuielilor curente. Presiunea nu se oprește aici. Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) solicită o suplimentare de 6,4 miliarde de lei până la închiderea anului.
O cifră masivă care subliniază gravitatea crizei.
Pentru luna noiembrie, unitățile de primiri urgențe și serviciile de ambulanță necesită 227 de milioane de lei.
Care sunt detaliile care contează?
Acești bani sunt destinați exclusiv cheltuielilor esențiale, pentru a asigura continuitatea serviciilor de urgență. Dacă fondurile nu ajung la timp, există pericolul ca unele servicii critice să nu mai poată acoperi costurile de zi cu zi. Situația se agravează în decembrie, când necesarul suplimentar crește la aproximativ 550-560 de milioane de lei.
Presiunea asupra bugetului rămâne, așadar, ridicată până la finalul anului.
Finanțarea prin CNAS este, la rândul ei, vitală. Acești 6,4 miliarde de lei acoperă costurile spitalelor, programelor naționale, medicamentelor compensate și altor servicii decontate.
Fără această injectare de fonduri, Casa ar întâmpina dificultăți majore în plata serviciilor medicale, cu consecințe directe asupra accesului pacienților la tratamente. Orice decalaj de fonduri se transformă rapid într-o criză operațională, dat fiind rolul central al CNAS.
În ultimele luni, autoritățile au încercat să compenseze lipsa de bani prin transferuri interne între titluri bugetare.
Măsurile au permis o supraviețuire temporară, dar mecanismele sunt acum epuizate.
De ce nu mai funcționează soluțiile vechi?
Nu se mai poate aștepta.
Nu mai există niciun fel de prerogativă a ministrului Sănătății, indiferent că este interimar sau cu mandat plin, de a mai muta sume de bani dintr-un titlu în altul, pentru că nu mai avem de unde să luăm aceste sume de bani, a explicat Cseke Attila.
Singura soluție viabilă rămâne o rectificare bugetară pozitivă.
Decizia aparține Executivului.
Dacă Guvernul nu aprobă rectificarea, se poate recurge la o inițiativă legislativă în Parlament, o variantă care prezintă însă provocări procedurale și de timp. Lipsa resurselor pune presiune directă pe funcționarea spitalelor: salariile personalului medical, achiziția medicamentelor și aprovizionarea cu materiale sanitare sunt indispensabile. De asemenea, finanțarea programelor naționale este critică pentru pacienții care depind de tratamente specifice.
Avertismentul vizează nu doar echilibrul contabil, ci și riscurile concrete pentru continuitatea serviciilor medicale publice. Necesarul total – 800 de milioane de lei pentru instituțiile ministerului și 6,4 miliarde de lei pentru CNAS – evidențiază amploarea problemei. În următoarele săptămâni, aprobarea rectificării devine factorul decisiv pentru a preveni o blocare totală. Timpul este extrem de limitat, iar capacitatea de a redistribui fonduri existente este deja epuizată.
