Aplicațiile de livrare ne fac să mâncăm mai mult fast-food

Care e impactul real al campaniilor promoționale?

Platformele de livrare alimentară: cum promoțiile și designul digital ne împinge spre fast-food

Știri de ultimă oră

Aplicații de sănătate pot acum programa scanări DEXA și calciceFDA a aprobat testarea unui inhalator portabil pentru hipertensiune pulmonarăActivin E: noul aliat al pierderii de greutate fără pierdere muscularăPliant cardiac fără electronice: telefonul îți citește inima

Analiza efectuată pe teritoriul australian scoate în lumină o corelație evidentă între utilizarea aplicațiilor de livrare și consumul crescut de mâncare procesată, unde datele privind valoarea nutrițională rămân adesea în umbră. Punctele cheie de reținut sunt următoarele: alimentele comandate prin aceste mijloace digitale sunt adesea opțiuni de tipul „junk food”, nu alegeri echilibrate; campaniile de reducere de preț și ofertele speciale pot determina utilizatorii să opteze pentru comandă în loc să pregătească o masă acasă; detaliile despre conținutul caloric și calitatea ingredientelor sunt frecvent ignorate în momentele de foame sau dorință de gustare; echipa de cercetare solicită intervenții care să stimuleze opțiunile sănătoase și să restricționeze promovarea produselor cu valoare nutrițională scăzută pe platformele digitale.

De ce asociem comandarea online cu mâncarea rapidă?

Serviciile de livrare a mâncării s-au transformat într-o soluție extrem de practică pentru persoanele care nu dispun de timp sau de dorința de a găti. Cu toate acestea, în afară de economisirea timpului, percepția despre aceste servicii și natura ofertei afișate pot modela în mod direct conținutul farfurilor consumatorilor. O cercetare la nivel național, dusă la bun sfârșit de specialiști din cadrul Centrului de Politici de Sănătate al SAHMRI din Australia, a constatat că utilizatorii conectează frecvent platforme precum Uber Eats sau DoorDash cu mâncarea rapidă și cu momentele de poftă.

Lucrarea, apărută în revista Australian and New Zealand Journal of Public Health, a analizat experiențele și percepțiile a 112 adulți rezidenți în Australia.

Autorii au organizat 12 sesiuni de discuție în grupuri, cu scopul de a înțelege modul în care promoțiile, interfața aplicațiilor și datele nutriționale modelează deciziile de cumpărare.

Rezultatele indică clar că utilizatorii nu deschid neapărat o aplicație de livrare gândindu-se la o masă echilibrată. În majoritatea cazurilor, aceștia caută o soluție rapidă, un gust plăcut sau o ofertă care să ușureze justificarea unei comenzi. „Utilizatorii ne-au menționat că, când accesează o aplicație de livrare a meselor, nu focalizează pe sănătate; se concentrează pe comoditate, pe plăcerea gustativă și pe exploatarea unei oferte”, a explicat Jess Morrison, autoarea principală a studiului, doctorandă și cercetătoare atât la SAHMRI, cât și la Universitatea din Adelaide.

Reduceri și oferte care modelează alegerile alimentare

Un dintre cele mai semnificative descoperiri ale cercetării se referă la impactul campaniilor promoționale. Livrarea fără cost suplimentar, reducerile de 20% și ofertele de tipul „cumperi unul, primești unul gratis” au influențat în mod repetat deciziile participanților. Mai mult, unii consumatori au mărturisit că aceste oferte îi determinau să caute ceva de comandat înainte de a hotărâ ce anume vor să mănânce. În consecință, reducerea nu funcționează doar ca un avantaj post-decizie, ci devine un factor activ care modelează alegerea propriu-zisă a mesei.

„Promoțiile nu erau doar observate; erau așteptate”, a subliniat Morrison.

Potrivit acesteia, mulți participanți au descris cum căutau oferte înainte de a decide ce să mănânce. Reducerile le ajuta să justifice costul comenzilor și le atenuau sentimentul de vinovăție atunci când alegeau alimente mai puțin sănătoase.

Cu alte cuvinte, o ofertă atractivă poate schimba balansa între a pregăti o masă acasă și a comanda ceva gata făcut.

Iar dacă produsele promovate sunt în principal opțiuni de tip fast-food, reducerea poate încuraja indirect alegeri alimentare mai puțin sănătoase.

De ce nu verificăm conținutul caloric la comandă

Aplicațiile au posibilitatea de a afișa date despre calorii sau evaluări privind calitatea nutrițională a preparatelor.

Totuși, studiul a identificat un interes limitat al participanților pentru aceste detalii. Unii au recunoscut că astfel de informații ar putea conta pentru persoanele care comandă frecvent. Majoritatea au afirmat însă că le-ar acorda mai puțină atenție atunci când își doresc o masă de răsfăț.

Acest comportament sugerează că, în momentul comenzii, comoditatea, pofta și prețul pot cântări mai mult decât valoarea nutritivă a alimentelor.

Informațiile nutriționale sunt cu adevărat inutile?

Totuși, cercetătorii nu consideră că informațiile nutriționale sunt inutile.

Dimpotrivă, Jess Morrison a explicat că alte studii au arătat că aceste date pot contribui la îmbunătățirea alegerilor alimentare în rândul persoanelor care folosesc frecvent aplicațiile de livrare.

Pe măsură ce aceste platforme devin o parte tot mai obișnuită a vieții de zi cu zi, informațiile despre ceea ce conțin preparatele ar putea deveni mai importante pentru consumatori.

Cercetătorii solicită reguli mai clare pentru platformele de livrare

Rezultatele studiului ridică întrebări despre măsura în care regulile actuale privind alimentația sănătoasă țin pasul cu dezvoltarea serviciilor digitale. Potrivit lui Morrison, platformele online de livrare nu sunt incluse în multe dintre politicile nutriționale care se aplică în mediile fizice în care sunt comercializate alimentele.

Printre soluțiile propuse se numără stimulente mai mari pentru alegerea preparatelor sănătoase și limitarea promoțiilor de preț pentru alimentele nesănătoase.

Trebuie să luăm în considerare măsuri precum creșterea stimulentelor pentru opțiuni mai sănătoase și limitarea promoțiilor de preț la alimentele nesănătoase.

Având în vedere cât de mult influențează promoțiile alegerile, măsurile politice în acest domeniu ar putea face o diferență reală, a declarat cercetătoarea.

O altă problemă este accesul la informațiile nutriționale, care ar trebui să fie disponibile indiferent de modul în care este comandată mâncarea.

Etichetare uniformă indiferent de canalul de comandă

Profesorul asociat Terry Slevin, director general al Asociației de Sănătate Publică din Australia, atrage atenția că reglementările trebuie adaptate la felul în care oamenii cumpără alimente în prezent. Avem nevoie de cerințe naționale uniforme privind etichetarea meniului, care să se aplice oriunde se vând produse alimentare.

Consumatorii ar trebui să aibă acces la aceleași informații nutriționale, indiferent dacă comandă la tejghea, prin aplicația propriu-zisă a restaurantului sau prin intermediul unei platforme de livrare a meselor, a spus Slevin.

Acesta consideră că autoritățile trebuie să acorde atenție și modului în care sunt promovate online alimentele nesănătoase, inclusiv în contextul măsurilor care vizează comercializarea acestora către copii. Aceste aplicații reprezintă încă un pas în direcția în care australienii consumă mai multe alimente nesănătoase și se îndepărtează de o alimentație sănătoasă.

Iar dietele nesănătoase determină creșterea ratelor de obezitate, care, la rândul lor, determină creșterea incidenței bolilor cronice, a avertizat Slevin.

Studiul nu demonstrează că toate comenzile prin aplicații sunt nesănătoase sau că fiecare utilizator este influențat în același mod.

El evidențiază însă felul în care promoțiile și percepția asupra acestor platforme pot orienta alegerile alimentare și de ce regulile privind promovarea și informarea consumatorilor ar putea avea nevoie de o actualizare.

Referință: Jessica Morrison și colab. „Deals for delivery: Exploring consumer perceptions of price promotions and nutrition information on meal delivery apps”, (2026). DOI: 10.1016/j. anzjph.2026.100598.