Summit-ul online din septembrie 2026!
Costurile pe care le asumă Europa pentru boli care ar fi putut fi evitate se apropie de un trilion de euro în fiecare an. O cifră uriașă, adusă în discuție la sesiunea Ce pierdem?
Știri de ultimă oră
Condimentul asiatic care scade glicemia cu 22 mg/dl, confirmat de 26 de studii clinice
De ce tresari și simți că cazi în gol când adormi?
Viața după accidentul vascular: Cum să navighezi recuperarea acasă
Știința din spatele stării de euforie a alergătorilor de cursă lungăImpactul economic și medical al neglijării evidenței, organizată în cadrul Summit-ului dedicat reducerii prejudiciilor cauzate de tutun.
Profesorul Andrzej Fal, conducător al Societății Poloneze de Sănătate Publică, a arătat cum boli netransmisibile nu doar încetinește sistemele sanitare, ci afectează și productivitatea muncii și bugetele naționale. El a insistat: prevenția nu este o cheltuială, ci o investiție strategică pe termen lung.
Summit-ul, al noua ediție, a avut loc online între 28 și 30 septembrie 2026, coordonat de SCOHRE. Au participat 150 de experți din 43 de țări – cercetători, doctori, economiști, administratori publici și reglementatori.
În cele trei zile, s-au abordat teme de la reglementarea produselor cu nicotină și combaterea comerțului neautorizat până la politicile fiscale și rolul datelor în politici de sănătate.
Una dintre secțiunile esențiale a fost dedicată impactului financiar și social al bolilor evitabile. Datele arată că în UE, boli netransmisibile generează direct circa 500 de miliarde de euro în costuri medicale pe an. La această sumă se adaugă încă peste 500 de miliarde de euro din pierderi de productivitate. împreună, ajungem la un trilion de euro anual.
Impactul bolilor evitabile asupra finanțelor!
Fal a explicat că o parte semnificativă din această sumă ar putea fi evitată prin prevenire și reducerea factorilor de risc modificabili. A descris un ciclu negativ: subinvestițiile în sănătate duc la venituri fiscale mai mici, ceea ce limitează din nou capacitatea de a finanzia prevenția.
A contrazis și ideea că TVA și accizele de la tutun acoperă daunele provocate de fumat.
Pe exemplul Poloniei, a arătat că pierderile anuale legate de fumat sunt între 90 și 92 de miliarde de zloți – adică 20-23 de miliarde de euro. Această sumă include tratamente, internări, boli cardiovasculare și oncologice, dar și absenteism, pensionări timpurie și decese premature. Impactul nu se oprește la spitaluri sau acte de deces: erodează și forța de muncă.
Contextul demografic – societățile mai bătrâne și mai puțini activi – face problema și mai urgentă.
În schimb, se observă un paradox: bani mari merg la tratamentul bolilor în stadii avansate, în timp ce prevenția rămâne subfinanțată. De ce? Pentru că rezultatele prevenției apar doar după 10, 15 sau 20 de ani – mult mai târziu decât ciclul electoral.
Deci, pentru mulți politici, prevenirea pare o despovătuire a bugetului, nu o mișcare productivă. Și asta, avertizează Fal, are consecințe grave pentru viitorul sănătății europene.
