În abordajul clasic, accesul la inimă se obține prin sternotomie, adică
Abordajele blânde în chirurgia inimii: cum tehnologia și experiența reduc riscurile
Știri de ultimă oră
Mișcarea zilnică slăbește gripa riscului genetic pentru depresie
Aspirina ar putea reduce riscul de demență cu 70%, dar nu funcționează pentru toată lumea
Prepararea pentru colonoscopie e mai grea decât procedura în sine
PFAS și ficatul: risc cu 169% mai mare la adolescențiProgresul în tratamentul afecțiunilor cardiace a dus la o transformare radicală a modului în care se efectuează intervențiile pe inimă. Nu mai este necesară, în majoritatea cazurilor, deschiderea completă a sternului și o perioadă lungă de recuperare. Astăzi, multe probleme ale inimii se rezolvă prin metode minim invazive, care utilizează incizii reduse, instrumente de precizie și sisteme video. Aceste tehnici, aplicabile de la repararea valvelor până la bypass-ul coronarian, au ca efect o durere postoperatorie mai slabă, o scădere a anumitor complicații și o spitalizare mai scurtă, permițând o revenire rapidă la viața zilnică. Prof. Dr. Lucian Dorobanțu, care coordonează Centrul de Boli Cardiovasculare la Spitalul NORD Pipera, detaliază semnificația clinică a acestor metode, condițiile de aplicare și importanța alegerii corecte a tehnicii chirurgicale, care este la fel de crucială ca și intervenția în sine.
Epidemia cardiacă în România și necesitatea accesului la tehnologii moderne
Problemele vasculare rămân una dintre cele mai grave amenințări pentru sănătatea publică din țara noastră. Datele din „Profilul de țară privind sănătatea”, publicat în 2025 de Comisia Europeană și OCDE, arată că aproape 56% din decese sunt atribuite afecțiunilor ale inimii și vaselor. Același document indică că aproximativ 2,4 milioane de cetățeni trăiesc cu o patologie cardiovasculară. Statisticile Eurostat poziționează România pe locul doi în Uniunea Europeană, imediat după Bulgaria, din punct de vedere al ratei standardizate a mortalității prin boli circulatorii, un nivel de peste două ori superior mediei europene. Pentru pacienții cu forme avansate, identificarea timpurie a bolii și accesul la terapii avansate fac o diferență vitală. Când se impune intervenția chirurgicală, echipele medicale nu se concentrează exclusiv pe corectarea defecțiunii, ci și pe minimizarea impactului asupra organismului.
„La Centrul de Boli Cardiovasculare NORD, peste 70% din operațiile cardiace se execută prin tehnici minim invazive, în conformitate cu standardele internaționale actuale. Selectarea metodei se bazează pe o analiză riguroasă a complexității cazului, a specificităților anatomice și a profilului de risc individual, pentru a asigura rezultate optime, cu o traumă operatorie minimă și o recuperare accelerată”, precizează Prof. Dr. Lucian Florin Dorobanțu, chirurg vascular cu mai mult de 20 ani de practică.
Diferențele dintre tehnica clasică și cea minim invazivă
În abordajul clasic, accesul la inimă se obține prin sternotomie, adică secționarea osului sternului. Deși această metodă rămâne necesară în anumite situații complexe, tehnicile alternative permit accesul prin incizii mici între arce costale (minitoracotomie) sau printr-o secțiune parțială a sternului (ministernotomie). În funcție de dificultatea operației, se folosesc instrumente de precizie și camere video. „Executăm aceeași operație, cu aceleași standarde calitative. Schimbăm doar traseul de acces. Fie că reparăm o valvă sau realizăm un bypass, scopul rămâne corectarea problemei, respectând principiile chirurgicale. Pentru pacient, diferența se manifestă post-intervenție: durere redusă, pierdere de sânge mai mică, mobilizare mai rapidă și o revenire mai ușoară în rutina zilnică”, explică specialistul.
În multe situații, spitalizarea după o intervenție minim invazivă durează în jur de cinci zile. Pacienții își reiau treptat activitățile în săptămânile următoare, deși perioada de recuperare variază în funcție de tipul operației, vârsta și eventualele comorbidități.
Reparație versus înlocuire: decizia cheie în chirurgia valvulară
Valvele cardiace acționează ca porți care se deschid și închid pentru a asigura circulația unidirecțională a sângelui. Când o valvă prezintă disfuncționalitate, fie că nu se deschide complet sau nu se închide etan, circulația se alterează, generând dispnee, oboseală și scăderea toleranței la efort. În astfel de cazuri, intervenția chirurgicală devine necesară. O decizie critică este stabilirea dacă valva poate fi reparată sau dacă trebuie substituită cu o proteză. La Spitalul NORD Pipera, peste 90% din intervențiile pe valve efectuate de Prof. Dr. Lucian Dorobanțu se execută prin metode minim invazive.
Pentru anumite disfuncțiuni valvulare, se pot efectua intervenții prin cateter
„În fiecare caz în care anatomia o permite, încercăm să reparăm valva proprie a pacientului în loc să o înlocuim. O valvă reparată corect funcționează natural și, în multe instanțe, elimină necesitatea tratamentului anticoagulant pe viață. În cazul insuficienței mitrale, rata de reparație (plastie) în centrul nostru se apropie de 100%”, detaliază medicul.
Un caz remarcabil a fost tratat în ianuarie 2026 la Spitalul NORD Pipera, la un pacient de 19 ani cu o malformație congenitală rară, denumită valvă mitrală „în hamac”. Procedura a fost o premieră mondială prin tehnica de reconstrucție completă a valvei. „Printr-o abordare transaortică, pentru prima oară la nivel global, am accesat valva mitrală dinspre ventricul și am reușit să o reconstruim, evitând implantarea unei proteze. Evoluția post-operatorie a fost favorabilă, fără complicații. Pacientul a reînceput activitatea fizică și acum se simte bine, cu o capacitate de efort semnificativ mai bună și fără oboseala anterioară”, explică Prof. Dr. Lucian Florin Dorobanțu.
Pentru anumite disfuncțiuni valvulare, se pot efectua intervenții prin cateter, fără deschidere toracică. Printre acestea se numără TAVI (implantarea transcateter a unei proteze valvulare aortice) sau proceduri de reparare/inlocuire a valvei mitrale. La Spitalul NORD Pipera, aceste proceduri se desfășoară în sala hibridă, echipată cu un angiograf Siemens Artis Pheno, prin colaborarea dintre chirurgii și cardiologii intervenționiști. Cariera Prof. Dr. Lucian Dorobanțu include și prima implantare transcateter a unei proteze Lotus într-o valvă mitrală nativă în Europa de Est, realizată în 2016.
Bypass coronarian prin acces minim invaziv
Când arterele coronare sunt îngustate sau obstruate, miocardul nu primește oxigen suficient. În astfel de situații, se impune o operație de bypass coronarian. Procedura creează o căi alternativă pentru circulația sângelui, ocolind zona afectată. Deși bypass-ul este asociat cu operația pe cord deschis, anumite intervenții pot fi efectuate prin incizii mici între coaste, uneori cu asistență video.
„Progresele în chirurgia coronariană permit astăzi să executăm anumite bypass-uri minim invazivi, uneori fără oprirea inimii, cu suport video. Aceste tehnici reduc trauma toracică și facilitează recuperarea, păstrând obiectivul de restabilire a fluxului sanguin către mușchiul cardiac”, explică Prof. Dr. Lucian Dorobanțu. Nu orice pacient este însă potrivit pentru această abordare. Alegerea depinde de localizarea stenoazelor, de numărul de vase afectate și de starea generală de sănătate.
Alegerea tratamentului: decizia unei echipe multidisciplinare
Nu toți pacienții cu boli cardiace necesită același tip de tratament. Selecția dintre chirurgia clasică, intervențiile minim invazive, procedurile transcateter sau terapia medicamentoasă se bazează pe diagnostic, pe starea generală și pe profilul de risc. La Centrul de Boli Cardiovasculare NORD, care reunește peste 50 de medici, fiecare caz este analizat de „Heart Team”, o echipă formată din chirurgi, cardiologi, specialiști în cardiologie intervențională, aritmologie, imagistică și anestezie-terapie intensivă. Împreună, aceștia stabilesc cea mai potrivită strategie terapeutică.
Colaborarea se extinde și internațional, prin parteneriatul dintre Grupul Medical NORD și Gruppo San Donato, un mare grup medical european și lider în chirurgia cardiacă. „Unul dintre mentorii mei, Prof. Duke Cameron de la Johns Hopkins, spunea că un chirurg bun este un chirurg blând. Acest principiu se regăsește în chirurgia minim invazivă: să corectăm problema cardiacă eficient, cu gesturi blânde și cu o traumă minimă pentru pacient”, conchide Prof. Dr. Lucian Dorobanțu.
